Despre mine, despre noi

De cate ori am asteptat,
De cate ori ai venit,
De cate ori am plecat,
De cate ori a durut,
De cate ori nu te-am vrut,
De cate ori m-ai rugat,
De cate ori ne-am iubit?
Oare mai stii...?

De cate ori mi-ai zambit,
De cate ori te-am pierdut,
De cate ori m-ai privit,
De cate ori te-am visat,
De cate ori m-ai sunat,
De cate ori n-am vorbit,
De cate ori ne-am iubit?
Oare mai stii...?

De cate ori m-ai simtit,
De cate ori nu ti-am spus,
De cate ori m-ai intrebat,
De cate ori n-am raspuns,
De cate ori m-ai atins,
De cate ori te-am sarutat,
De cate ori ne-am iubit?
Oare mai stii...?

De cate ori am plans,
De cate ori ai ras,
De cate ori ne-am plimbat,
De cate ori ai mai stat,
De cate ori ti-am citit,
De cate ori mi-ai cantat,
De cate ori ne-am iubit?
Oare mai stii...?

De cate ori a fost dimineata,
De cate ori ploaie si ceata,
De cate ori am ras sub soare,
De cate ori am ajuns la plecare,
De cate ori ne-am despartit in gara,
De cate ori ne-am topit in imbratisarea amara?
De cate ori am fost?
De cate ori te-am iubit?
De cate ori m-ai iubit?
Oare mai stii...?

Despre cum te-am iubit

Nebuneste, frenetic si stangaci
cu pasiune, cu lupta, cu lacrimi si zambete siroaie
cu dor, cu distanta, cu ploi infernale ...
cu melancolia fiecarui anotimp...
cu durere,
cu...
m
u
z
i
c
a
cu toate copilariile si gandurile bune...
de somn profund, de nopti albastre ...
Cu LUMINA MEA TOATA,
cu poezele si "sonata lunii",
cu beatlesii neintelesi si filosofii ale "zidului"
cu pasi grabiti si bilete de tren,
cu scrisori neterminate...
cu fotografii care incep si se termina, care raman si care plang...
cu nesiguranta descoperirilor si cu extremitatile curajului...
cu pasiune, caldura, flori si cer albastru...
de zile din calendarul regasirii,
cu toate imbratisarile pierdute si cu valurile zbuciumate ale marii,
cu fiecare,
fiecare..
fiecare sarut pe care am uitat sa ti-l dau...
cu toate cuvintele pe care nu am mai avut TIMP sa ti le spun...
te-am iubit...

cu melodia sufletului meu rebel,
ce mult te-am iubit !





[martie a cazut din calendar. si ingerul din rai.]

Utopia

Îmi întindeai mâna ta caldă cu degete lungi,
Şoptindu-mi numele tău încet, timid, emoţionat
Ca şi când palmele îţi dezvăluiau adevărata identitate.
Îţi spuneam că sunt o rază de soare oglindită în apa mării,
Că nimeni şi nimic nu mă va schimba,
Că eu aparţin mării, iar marea întreagă-i a mea.
Mă citeai,
Îmi zâmbeai, mă credeai…

Mă priveai cu nesaţ de parcă mi-ai fi cunoscut secretul
Încercai să mă opreşti din dansul visător al dimineţii,
Râdeam, mi se părea amuzantă strădania ta…
Alergam, alergam, alergam fericită spre mare,
Cu braţele deschise, îmbrăţişam orizontul, valul şi cerul…
Nu înţelegeai, mă căutai speriat în scoici de pe mal.
Mă găseai,
Îmi zâmbeai, mă iertai…

Pielea mea făcea cunoştinţă cu inima mării,
Stăteai neclintit, ca şi cum nisipul te ţinea prizonier
Soarele răsărea, maiestuos, îmi clocotea prin vene
Valuri neliniştite mi se îngrămădeau în suflet
Muzica îmi inunda urechile, ochii, buzele, totul…
Deveneam o siluetă întunecată, dar perfectă între genele tale.
Mă sorbeai,
Îmi zâmbeai, mă iubeai…

Sonet

Fire de praf dansează şi zboară
Prin spărtura ferestrei ovală
Şi iarna începe să doară…

E timp putred şi se scurge lent,
De parc-aş vrea să-l aştept
În tăcere trăim inconştient…

Anii-au trecut, pe străzi, grăbiţi
Şi-au trecut amintiri şi oameni fericiţi.
Suntem numai statui, de ură-mpietriţi.

A apus şi zâmbetul de soare,
Valurile tăcut-au de tot pe mare,
Suflete frumoase se nasc din întâmplare.

Uitat-am uşa casei părinteşti,
Vocea mamei să o auzi nu reuşeşti,
Pierdută e, în vremuri de demult…

Nu ştim ce-am pierdut, cum sau de ce,
Am învăţat să trăim într-o lume rece,
Nu ne mai pasă că timpul trece…

Noiembrie, 8

Astazi m-am indragostit iremediabil de tine
Da, de tine! Da, astazi!
Poate ca ti se pare tarziu,
Dar tocmai acum cand nu ma mai gandisem la tine de luni de zile...
Acum, cand uitasem demult sa te privesc pe tine si nu prin tine...
Acum, cand iti cunosc umbra si sarutul si povestea...
Acum, cand stiu ca tu nu ma iubesti...
Acum, cand ploua ca in poezia lui Stanescu...
Acum, cand imi insir gandurile pe o campie de cuvinte.
Acum, cand muzica ma doare,
Acum, cand frigul imi sfarama fragilitatea...
Acum, cand am pierdut sute de zambete in amintire...
Acum, cand eu sunt tu.
Acum, cand stiu ce inseamna "sa-ti fie dor"
Acum, cand esti, dar nu stii...
Acum, cand in palme am adunat sunetul pielii tale...
Acum te iubesc.

Care Eu? Care Tu?

cu verde ti-am desenat
sufletul pe pereti.
de fapt, cu verde am desenat
tot soarele din tine.
umbra toata
am ascuns-o in mine.
asa stiu ca soarele
va straluci mereu in tine
iar umbra lui va razbate in mine.

in mine, in tine...
vorbesc atat de personal despre noi...
si totodata atat de impersonal...
care mine si care tine?
despre care noi vorbim?
care eu te iubeste?
care tu ma uraste?
care noi am fost?

despre care noi vorbim?
acei noi liberi...
acei noi,
care pentru altii
suntem doar niste 'ei'...
noi. eu, tu, ea...
insiruiri de pronume personale.
personale.
dar cat de impersonali suntem noi.
tu... poti fi doar un el.
dar eu... eu nu pot fi 'EA'.
nu pot fi acea ea, a ta.
a ta... ea e a ta,
de parca chiar ar fi.
tu nu esti al meu,
de parca ai fi putut fi...
a ta, al meu...
de parca posedam
carti, nu suflete.
sufletu-mi rebel
nu va putea fi niciodata
al tau.
tu nu vei mai fi niciodata
al meu.
ea... va ramane mereu
a ta.
acea ea pe care o vei cauta
mereu.



Eu, Ioana.

Ieri

Umerii ti-i simt sub buricele degetelor.

Bucuria se sinucide in mine. De dorul tau.
Deasupra capului sunt rastignite toate imbratisarile noastre.
Visul nostru de iubire si-a stins toate luminile. Acum se pregateste de moarte.
E tarzie speranta…
Culorile s-au izbit de intuneric.
Drumul a ramas maturat de praful apusului…
Sfartecate au tacut si clipele comune noua.
Am pierdut si cheia si lacatul de la usa secretelor.
S-au sfarmat toate povestile cu final fericit.

A cazut octombrie din calendar. Si ingerul din rai.

Durerile vor fi dezgropate din cimitirul uitarii.
Amintirea noastra va urla pe pagini albe.
Gene negre vor scrasni in cruzimea unei dimineti.
Cantecul de dragoste… ne va umple urechile de sange.
Ne vom imbolnavi de cancerul sfarsitului.
Testamenul saruturilor va arde in intregime…

Umerii ti-i simt sub buricele degetelor.
Ma mai iubesti?